2 noiembrie 2017

"Nu există nicio voie, cu excepţia Voii lui Dumnezeu."




Lecţia 74

"Nu există nicio voie, cu excepţia Voii lui Dumnezeu."

Ideea de astăzi poate fi considerată gândul central spre care sunt îndreptate toate exerciţiile noastre.

Voia lui Dumnezeu este singura Voie.

Dacă ai recunoscut acest fapt, ai recunoscut că voia ta este a Lui. Credinţa în posibilitatea conflictului a dispărut. Pacea a luat locul ideii bizare că eşti sfâşiat de ţeluri conflictuale.

Ca o expresie a Voii lui Dumnezeu, nu ai alt ţel decât pe al Său.

E o imensă pace în ideea de astăzi, iar exerciţiile pentru astăzi sunt îndreptate spre a o găsi. Ideea însăşi este pe de-a-ntregul adevărată. De aceea, ea nu poate da naştere la iluzii. Fără iluzii, conflictul este imposibil.

Să încercăm să recunoaştem astăzi lucrul aceasta şi să trăim pacea pe care o aduce această recunoaştere.
Începe perioadele mai lungi de exersare, repetând de câteva ori aceste gânduri, rar şi cu hotărârea fermă de a înţelege ce înseamnă şi de a le păstra în minte:
"Nu există nicio voie, cu excepţia Voii lui Dumnezeu. Nu pot să mă aflu în conflict cu Dumnezeu."

Petrece câteva minute, adăugând câteva gânduri înrudite, ca: "Sunt împăcat."
"Nimic nu mă poate tulbura. Voia mea este Voia lui Dumnezeu."
"Voia mea şi Voia lui Dumnezeu sunt una."
"Dumnezeu voieşte pace pentru Fiul Său."

În timpul acestei faze introductive, încredinţează-te că te ocupi rapid de toate gândurile conflictuale care s-ar putea să-ţi treacă prin minte.

Spune-ţi imediat:
"Nu există nicio voie, cu excepţia Voii lui Dumnezeu. Aceste gânduri conflictuale sunt lipsite de sens."

Dacă există o singură zonă conflictuală care pare să fie deosebit de greu de rezolvat, scoate-o în evidenţă pentru a-i da o atenţie specială.

Gândeşte-te la ea scurt, dar foarte concret, identifică anume persoana şi situaţia sau situaţiile implicate, spunându-ţi:
"Nu există nicio voie, cu excepţia Voii lui Dumnezeu. Pe aceasta o împărtăşesc împreună cu El. Conflictele mele în legătură cu ....... nu pot fi reale."
După ce ţi-ai limpezit astfel mintea, închide-ţi ochii şi încearcă să trăieşti pacea la care te îndreptăţeşte realitatea ta. Cufundă-te în ea şi simte-o cuprinzându-te în întregime. S-ar putea să fii tentat să iei aceste încercări drept acte de retragere sau renunţare, dar diferenţa se poate detecta uşor.

Dacă reuşeşti, vei avea un adânc sentiment de bucurie şi o vioiciune sporită, şi nu un sentiment de somnolenţă şi moleşire. Bucuria caracterizează pacea. Prin trăirea bucuriei îţi vei da seama că ai atins-o.

Dacă simţi că aluneci către retragere sau renunţare, repetă ideea pentru astăzi şi încearcă din nou. Fă-o de câte ori este necesar. Există un cert câştig în refuzul alunecării către retragere sau renunţare, chiar dacă nu trăieşti pacea pe care o cauţi.

În perioadele mai scurte, care se vor întreprinde astăzi la intervale regulate şi predeterminate, spune-ţi în sinea ta; "Nu există nicio voie, cu excepţia Voii lui Dumnezeu. Astăzi caut pacea Lui."


Încearcă apoi să găseşti ceea ce cauţi. Un minut sau două la fiecare jumătate de oră, cu ochii închişi, dacă este posibil, vor fi astăzi de mare folos în această încercare.






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu