I.
Voi,
care nu ştiurăţi ce-i binele în viaţă
Şi nici căldura sfântă ce inima dezgheaţă,
Voi, care în durere aţi suspinat şi-aţi plâns
Şi cântul fericirii în inimi vi s-a stins,
Veniţi, Stăpânul lumii, Iisus, vă cheamă-ntr-una
Şi mâinile-Şi întinde s-astâmpere furtuna
II.
Voi, pentru care viaţa n-a fost decât un chin
Şi zâmbetul durere, iar râsul un suspin,
Voi, ce-aţi ascuns trecutul sub lespezile reci
Şi plângeţi fericirea ce aţi pierdut de veci,
Veniţi cu ochii-n lacrimi, dar cu privirea sus,
Găsi-veţi mângâiere la sânul lui Iisus.
III.
Voi toţi, care în viaţă aţi căutat uitarea
Păcatelor în cupa ce v-o întinse desfătarea
Şi surzi aţi fost la glasul ce cobora de sus,
Azi, până mai e vreme, vă-ntoarceţi la Iisus;
Spuneţi-I Lui durerea şi El vă va-ntări,
Povara vieţii voastre cu El veţi împărţi.
IV.
Voi, care nu ştiurăţi ce-i adevărul viu
Şi-n aiurare spuneţi că cerul e pustiu,
Sătui de-nţelepciune, o, voi ce vă trudiţi
Să dărâmaţi şi-n urmă nimic să nu clădiţi,
Rugaţi-vă, şi-atunci ca să simţiţi nu-i greu
Şi-n cer, şi-n jurul vostru, şi-n voi pe Dumnezeu.
V.
Oricare-aţi fi în pace, veniţi, veniţi la El,
Pe nimeni niciodată n-a izgonit defel;
Cu milă vă primeşte şi braţele-Şi întinde,
În dragostea-I cerească Iisus pe toţi cuprinde;
La pieptul Lui cel dulce iubindu-L vă-ncălziţi,
Iisus este-nvierea, veniţi la El, veniţi!
Iisuse, gingaşă chemare
A celor care Te iubesc,
Iisuse, zi de sărbătoare
Cu care mereu mă-nveselesc.
Iisuse, mir de bucurie
A celor care te slăvesc,
Iisuse, izvor de apă vie,
Cu apa Ta mă răcoresc.
Iisuse, haina mea frumoasă
Cu care mă-mbrac la sărbători,
Iisuse, umbra răcoroasă,
Ce m-ai umbrit de atâtea ori.
Iisuse, somnul meu cu pace
Din nopţi cu lună şi cu stele,
Iisuse, mâna ce desface
Păcate şi blesteme grele.
Iisuse, mâna ce alină
Pe cei aflaţi în suferinţă,
Iisuse, rază de lumină,
Te rog din suflet, dă-mi credinţă.
Din învăţăturile Părintelui ARSENIE BOCA
******* A Doua Venire a Domnului *******
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu