Dumnezeu e Tatal meu, si El Isi iubeste Fiul

Cuvintele vor însemna puţin acum. Le folosim doar ca repere de care nu mai depindem acum. Căci căutăm numai trăirea directă a adevărului. Lecţiile ce-au mai au rămas nu sunt decât simple prefeţe la momentele în care vom părăsi lumea durerii şi vom intra în inima păcii. Acum începem să atingem obiectivul stabilit de curs, şi să găsim deznodământul spre care au tins întotdeauna exerciţiile noastre.

Ne propunem acum să lăsăm exerciţiile să fie un simplu început. Căci ne aşteptăm cu nădejde liniştită Tatăl şi Dumnezeul. Ne-a făgăduit că va face chiar El ultimul pas. Şi suntem siguri că făgăduinţele Lui se îndeplinesc. Am parcurs o mare parte din drum şi acum îl aşteptăm pe El.

Vom continua să ne petrecem obişnuitul timp cu El în fiecare dimineaţă şi seară atât cât ne face fericiţi. Acum nu vom considera timpul o chestiune de durată. Vom folosi atât cât vom avea nevoie pentru rezultatul pe care îl dorim. Şi nu vom uita, în rest, să ne amintim oră de oră să Îl chemăm pe Dumnezeu când suntem tentaţi să ne uităm obiectivul. 

LECŢIA 224 –

Dumnezeu e Tatal meu, si El Isi iubeste Fiul

Adevarata mea identitate e atat de sigura, de nobila, de fara pacat, slavita si mareata, atat de binefacatoare si de lipsita de vinovatie, incat Cerul asteapta sa isi primeasca lumina de la Ea. Tot ea lumineaza si lumea. E darul pe care mi l-a dat Tatal meu si pe care il dau lumii. Nu exista alt dar care sa poata fi dat sau primit. Asta e realitatea, si numai asta. Acesta e sfarsitul iluziei. Acesta e adevarul.

   Numele meu, o Tata, Iti mai este cunoscut. Eu L-am uitat si nu stiu incotro ma îndrept, cine sunt sau ce fac. Reaminteşte-mi, Tata, caci sunt satul de lumea pe care o vad. Dezvaluie-mi ce vrei Tu sa vad in schimb.

CE ESTE IERTAREA?

LECŢIA anterioară__ „A COURSE IN MIRACLES”