Sunt atât de aproape de tine, încât nu putem să nu izbutim. Tată, Îţi dăm aceste momente sfinte, drept recunoştinţă faţă de Cel Ce ne-a învăţat cum să lăsăm lumea durerii în schimbul înlocuitorului ei, dat nouă de către Tine. Acum nu privim înapoi. Privim înainte şi ne aţintim ochii asupra sfârşitului călătoriei. Acceptă aceste mici daruri de mulţumire de la noi, în timp ce, prin viziunea lui Cristos, întrezărim o lume dincolo de cea pe care am făurit-o noi, şi acceptăm ca lumea respectivă să fie înlocuitorul total al lumii noastre.
LECŢIA
240 –
Frica nu se justifica
sub nicio forma.
Frica
este amagire. Ea atesta ca te-ai vazut cum nu ai putea sa fii si ca vezi, prin
urmare, o lume care e cu neputinta. Nu e lucru in lumea aceasta care sa fie
adevarat. Indiferent sub ce forma poate sa apara. Nu face decat sa stea
marturie pentru iluziile tale de sine. Sa nu ne lasam astazi amagiti. Suntem
Fiii lui Dumnezeu. Nu exista frica in noi, caci suntem fiecare o parte din
Iubire.
Cat de prostesti sunt
fricile noastre! Caci Ti-ai lasa Fiul sa sufere? Da-ne credinta azi sa Iti
recunoastem Fiul si sa il eliberam. Sa il iertam in Numele Tau, ca sa ii putem
intelege sfintenia si sa simtim fata de el iubirea care este, totodata, si a
Ta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu