26 decembrie 2018

Sa imi aduc aminte ca m-a creat Dumnezeu




Dar obiectivul stradaniei se poate si schimba. Si atunci trupul e pus in slujba unei alte tinte a stradaniei. Ce urmareste acum i-a fost ales de catre tinta pe care si-a luat-o mintea ca inlocuitor pentru obiectivul autoamagirii.

Tinta lui poate fi atat adevarul, cat si minciunile. Si atunci simturile vor cauta in schimb marturiile la ce este adevarat.

Iar adevarul nu poate fi decat plin de cunoastere si de nimic altceva. 


LECŢIA 260 –

Sa imi aduc aminte ca m-a creat Dumnezeu.

Tata, nu m-am facut eu, desi in dementa mea am crezut ca m-am facut. Dar, ca Gand al Tau, nu mi-am parasit Sursa si am ramas sa fac parte din Cel Care m-a creat. Fiul Tau, Tata, Te invoca astazi. Sa imi aduc aminte ca m-ai creat Tu. Sa imi aduc aminte de Identitatea mea. Si nepacatosenia mea sa se ridice din nou inaintea viziunii lui Cristos, prin care vreau astazi sa imi vad fratii si sa ma vad pe mine insumi.


Acum ne aducem aminte de Sursa noastra si in Ea gasim, in sfarsit, adevarata noastra Identitate. Suntem chiar sfinti, pentru ca Sursa noastra nu cunoaste pacat. Iar noi, care suntem Fiii Lui, suntem unul ca altul si ca El.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu