Privim înainte şi ne aţintim ochii asupra sfârşitului călătoriei. Acceptă aceste mici daruri de mulţumire de la noi, în timp ce, prin viziunea lui Cristos, întrezărim o lume dincolo de cea pe care am făurit-o noi, şi acceptăm ca lumea respectivă să fie înlocuitorul total al lumii noastre.
Şi acum aşteptăm în linişte, netemători şi siguri de venirea Ta. Am cătat să ne găsim calea urmând Călăuza pe care ne-ai trimis-o Tu. Nu am ştiut calea, dar Tu nu ne-ai uitat. Şi ştim că nu ne vei uita acum. Nu cerem decât să se împlinească făgăduinţele Tale străvechi, care e Voia Ta să se împlinească. Cerând asta, voia noastră este una cu a Ta. Tatăl şi Fiul, a Căror Voie sfântă a creat tot ce există, nu pot da greş în nimic. Cu această certitudine, facem aceşti ultimi câţiva paşi spre Tine şi ne bazam cu încredere pe Iubirea Ta, care nu va înşela aşteptările Fiului care Te cheamă. Aşa începem ultima parte a acestui an sfânt, pe care l-am petrecut împreună în căutarea adevărului şi a lui Dumnezeu, Care e singurul lui Creator. Am găsit calea pe care ne-a ales-o El şi am ales să o urmăm după cum vrea El să mergem.
LECŢIA 249 –
Iertarea pune capat
intregii suferinte si pierderi.
Iertarea
zugraveste un tablou al lumii in care suferinta s-a sfarsit, pierderea devine
imposibila si mania nu mai are niciun sens. Atacul s-a incheiat, iar nebunia
are un sfarsit. Ce suferinta mai e de conceput acum? Ce pierdere poate fi
suportata? Lumea devine un loc al bucuriei, al abundentei, al milei si al
daruirii nesfarsite. Acum e atat de asemanatoare Cerului, incat se transforma
rapid in lumina pe care o reflecta. Si asa, calatoria pe care a inceput-o Fiul
lui Dumnezeu s-a incheiat in lumina din care a si venit el.
Tata,
vrem sa Iti restituim mintile noastre. Le-am tradat, le-am tinut in menghina
amaraciunii si le-am speriat cu ganduri de violenta si de moarte. Acum vrem sa
ne reaflam odihna in Tine, asa cum ne-ai creat.
LECŢIA anterioară__ „A COURSE IN MIRACLES”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu