Lecţia 78
"Fie ca
miracolele să înlocuiască toate reproşurile."
Poate
că nu îţi este încă foarte clar faptul că fiecare decizie pe care o iei este o
decizie între un reproş şi un miracol. Fiecare reproş stă ca un întunecat scut
al urii dinaintea miracolului pe care vrea să îl tăinuiască. Şi pentru că îl
ridici în faţa ochilor, nu vei vedea miracolul de după el. Însă tot timpul
acesta, miracolul te aşteaptă în lumină, pe când tu stai cu mintea aţintită la
reproşurile tale.
Astăzi
vom trece dincolo de reproşuri, pentru a cuprinde în schimb miracolul cu
privirea. Vom inversa modul în care vezi, nepermiţând văzului să se oprească
înainte de a vedea. Nu vom zăbovi în faţa scutului de ură, ci îl vom lăsa în
jos şi, cu blândeţe, ne vom ridica ochii, în tăcere, spre a-L privi pe Fiul lui
Dumnezeu.
El
te aşteaptă dindărătul reproşurilor tale, iar acum când te vei lăsa de ele, el
va apare într-o lumină strălucitoare, acolo unde, odinioară, a stat fiecare
reproş. Căci fiecare reproş este o piedică în calea văzului, iar pe măsură ce
se ridică, îl vezi pe Fiul lui Dumnezeu acolo unde a fost mereu.
El
stă în lumină, tu ai fost însă în beznă. Fiecare reproş adâncea bezna, şi tu nu
ai putut vedea. Astăzi vom încerca să îl vedem pe Fiul lui Dumnezeu. Nu vom mai
admite să fim orbi pentru el; nu ne vom holba la reproşurile noastre. Astfel
vederea lumii este inversată, pe măsură ce ne îndreptăm spre adevăr, lăsând
teama deoparte.
Vom
alege pe cineva pe care l-ai folosit drept ţintă a reproşurilor tale şi vom
lăsa repulsiile deoparte, privindu-L. Cineva de care te temi, poate, sau pe
care îl chiar urăşti; cineva pe care crezi că îl iubeşti şi care te-a supărat;
cineva pe care îl numeşti prieten, dar pe care îl consideri ca fiind dificil
uneori sau greu de mulţumit, pretenţios, agasant sau necredincios idealului pe
care ar trebui să şi-l accepte, conform rolului pe care i l-ai fixat. Ştii pe
care să îl alegi; numele lui (ei) ţi-a trecut prin minte. El (ea) va fi cel
(cea) căruia (căreia) îi vom cere să-ţi fie arătat Fiul lui Dumnezeu.
Văzându-l
pe el dindărătul reproşurilor pe care le-ai nutrit împotriva lui, vei învăţa că
ceea ce stătea ascuns în timp ce nu îl vedeai se află în fiecare, şi poate fi
văzut. Cel care ţi-a fost duşman îţi este mai mult decât prieten când este
eliberat spre a-şi lua rolul sfânt desemnat lui de către Sfântul Spirit.
Lasă-l astăzi să-ţi
fie mântuitor. Atare îi este rolul în planul Tatălui tău, Dumnezeu.
Perioadele
mai lungi de practică de astăzi îl vor vedea în acest rol. Vei încerca să-l
reţii în minte, mai întâi aşa cum îl consideri acum. Îi vei trece în revistă
defectele, dificultăţile pe care le-ai întâmpinat cu el, durerea pe care ţi-a
pricinuit-o, neglijenţa lui şi toate micile şi marile jigniri pe care ţi le-a
adus. Îi vei privi trupul deopotrivă cu imperfecţiunile şi aspectele mai
favorabile şi te vei gândi la greşelile şi chiar la "păcatele" lui.
Apoi
să-I cerem Celui care îl cunoaşte pe acest Fiu al lui Dumnezeu în realitatea şi
adevărul lui, să ne facă să îl privim într-un mod diferit şi să ne vedem mântuitorul
radiind în lumina iertării adevărate, dată nouă. Îi cerem Lui, în Numele Sfânt
al lui Dumnezeu şi al Fiului Său, la fel de sfânt precum El Însuşi:
"Fie să-mi
contemplu mântuitorul în cel Pe care mi l-ai hărăzit mie, ca fiind cel Căruia
să-i cer să mă conducă spre lumina sfântă În care stă, spre a putea fi una cu
el."
Ochii
corpului sunt închişi şi, în timp ce te gândeşti la cel care te-a mâhnit,
îngăduie ca minţii tale să i se arate, dincolo de mâhnirile şi reproşurile
tale, lumina din el. Ceea ce ai cerut nu poate fi refuzat. Mântuitorul tău a aşteptat clipa aceasta de mult. Vrea să fie liber şi
să îţi dăruiască libertatea lui.
Sfântul
Spirit se arcuieşte de la el către tine, nevăzând nici o separare în Fiul lui
Dumnezeu. Iar ceea ce vezi prin El vă va elibera pe amândoi.
Fii foarte liniştit
acum şi priveşte-ţi strălucitorul mântuitor. Nici
un reproş întunecat nu eclipsează priveliştea lui.
Ai
îngăduit Sfântului Spirit să exprime prin el rolul pe care i l-a dat Dumnezeu
pentru ca tu să poţi fii mântuit.
Dumnezeu îţi mulţumeşte pentru aceste clipe
liniştite de astăzi, în care ţi-ai lăsat deoparte imaginile şi ai privit
miracolul iubirii pe care Sfântul Spirit ţi la arătat în locul lor.
Lumea şi Cerul se alătură spre a-ţi mulţumi, pentru că nu
este gând al lui Dumnezeu care să nu trebuiască să jubileze la mântuirea ta şi
a lumii, împreună cu tine.
Ne
vom aminti de aceasta de-a lungul zilei şi acceptăm rolul desemnat nouă ca parte a planului pentru mântuire al lui
Dumnezeu, şi nu al nostru.
Ispita pleacă de la
noi,
atunci când permitem fiecăruia pe care îl întâlnim să ne mântuiască, şi refuzăm
şi-i ascundem lumina în dosul reproşurilor noastre.
Fiecăruia
pe care îl întâlneşti şi aceluia la care te gândeşti sau care-ţi vine în minte
din trecut, îngăduie-i să-i fie dat rolul de mântuitor, ca să-l poţi împărtăşi
cu el.
Pentru
voi amândoi şi pentru toţi cei nevăzători, deopotrivă, ne rugăm:
"Fie ca
miracolele să înlocuiască toate reproşurile."
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu