Lecţia 35
"Mintea mea este
parte din Mintea lui Dumnezeu.
Sunt foarte sfânt."
Ideea
de astăzi nu descrie modul în care te vezi acum. Ea descrie însă ceea ce-ţi va
arăta viziunea. Este greu, pentru oricine care gândeşte că se află în această
lume, să creadă lucrul acesta despre sine. Dar, motivul pentru care socoate că
se află în lumea aceasta este tocmai acela că nu crede ceea ce afirmă ideea de
astăzi.
Vei
crede, negreşit, că faci parte din ambianţa în care socoţi că te afli. Aceasta
se întâmplă deoarece te înconjori de mediul pe care îl doreşti. Şi îl doreşti
ca să îţi protejeze imaginea (chipul) pe care ţi-ai făcut-o despre tine însuţi.
Imaginea
este parte din acest mediu înconjurător. Ceea ce vezi în timp ce crezi că te
afli în acest mediu este văzut prin ochii imaginii.
Asta nu este viziune.
Imaginile nu pot vedea.
Ideea
de astăzi prezintă o cu totul altă imagine despre tine.Stabilindu-ţi Sursa, ea
îţi stabileşte şi Identitatea, şi te descrie aşa cum, de fapt, trebuie să fii
într-adevăr.
Vom
folosi, pentru ideea de astăzi, un procedeu de aplicare oarecum diferit,
fiindcă accentul cade astăzi mai degrabă pe cel care percepe, decât pe ceea ce
percepe el însuşi.
Începe
fiecare din cele trei perioade de exersare a câte cinci minute fiecare pe ziua
de astăzi cu repetarea, în sinea ta, a ideii de astăzi, apoi închideţi ochii şi
cercetează-ţi mintea pentru tot felul de termeni descriptivi în care te vezi pe
tine însuţi.
Include
toate însuşirile bazate pe ego, fie ele pozitive sau negative, dezirabile sau
indezirabile, grandioase sau înjositoare. Ele toate sunt la fel de ireale,
pentru că nu te priveşti prin ochii sfinţeniei.
În
partea de început a perioadei de cercetare a minţii, vei pune, probabil,
accentul pe ceea ce consideri a fi aspectele mai negative ale propriei tale
perceperi.
Totuşi,
către partea finală a perioadei de exersare, s-ar putea, foarte bine, ca în
minte să îţi apară termeni descriptivi mai măgulitori la propria-ţi adresă.
Încearcă să recunoşti că nu contează ce orientare au fanteziile tale despre
tine însuţi.
Iluziile nu au nici o
orientare în realitate. Ele, pur şi simplu, nu sunt adevărate.
O listă potrivită
pentru aplicarea ideii de astăzi, alcătuită la întâmplare, poate arăta după
cum urmează:
"Mă văd ca fiind
dominat."
"Mă văd ca fiind
deprimat."
"Mă văd ca fiind
ratat."
"Mă văd ca fiind
primejduit."
"Mă văd ca fiind
neajutorat."
"Mă văd ca fiind
victorios."
"Mă văd ca fiind
înfrânt."
"Mă văd ca fiind
caritabil."
"Mă văd ca fiind
plin de virtute."
Să nu te gândeşti la
aceşti termeni într-un mod abstract.
Ei
îţi vor veni în minte odată cu diferite situaţii, personaje şi întâmplări în
care tu figurezi. Alege la nimereală câte o situaţie specifică care îţi vine în
minte, identifică termenul sau termenii descriptivi care consideri că se
potrivesc la reacţiile tale faţă de această situaţie, şi foloseşte-i în
aplicarea ideii de astăzi.
După
ce ai denumit-o pe fiecare, adaugă:
"Dar mintea mea
este o parte din Mintea lui Dumnezeu. Sunt foarte sfânt."
În
timpul perioadelor de exersare mai lungi, vor exista, probabil, intervale în
care nu-ţi trece nimic anume prin minte. Nu-ţi scormoni mintea doar ca să umpli
intervalul cu lucruri specifice, ci relaxează-te numai şi repetă rar ideea de
astăzi până când ceva îţi vine în minte.
Cu
toate că nimic din ce se iveşte nu trebuie omis din exerciţii, nimic nu trebuie
"dezgropat" prin efort. Nici forţa, nici discriminarea nu trebuie
folosite. Cât mai des posibil de-a lungul zilei, alege-ţi una sau mai multe
însuşiri pe care ţi le atribui în momentul de faţă, aplicând ideea de astăzi în
formularea de mai sus la fiecare dintre ele.
Dacă
nimic anume nu îţi dă prin minte, repetă doar ideea în sinea ta, cu ochii
închişi.
***
***Dumnezeu
îşi trimite profesorii. Şi, predând lecţiile Lui de bucurie şi speranţă, îşi
încheie şi ei propria lor învăţare. De asta nu ai cum să scapi. Cum ar putea să
fie altfel? Cine urmează programa lumii - şi toţi câţi sunt aici o vor urma
până îşi vor schimba mentalitatea - predă doar pentru a se convinge că este
ceea ce nu e. Iată care este scopul lumii.
Dacă
nu ar fi profesorii lui Dumnezeu, şansele de mântuire ar fi mici, căci lumea
păcatului ar părea de-a pururea reală. Cei ce se amăgesc trebuie să amăgească,
căci trebuie să predea amăgire. Ce altceva e iadul? Acest manual este un manual
pentru profesorii lui Dumnezeu. Ei nu sunt perfecţi, căci altfel nu ar fi aici.
Dar tocmai asta este misiunea lor, să devină perfecţi aici, aşa că ei predau şi
răs-predau perfecţiunea, în multe, multe feluri, până o învaţă. Iar apoi nu se
mai văd, deşi gândurile lor rămân de-a pururi o sursă de putere şi de adevăr.
Cine, şi ce simt ei? Cum sunt aleşi? Ce fac? Cum pot realiza
propria lor mântuire şi mântuirea lumii? Manualul de faţă e o încercare de-a
răspunde la aceste întrebări.[Manual pentru Profesori]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu