"Sunt hotărât să văd."

Lecţia 54

Acestea sunt ideile de revăzut pentru astăzi:

"Nu am nici un gând neutru."

Gândurile neutre sunt imposibile, deoarece toate gândurile au putere. Ele fie plăsmuiesc o lume falsă, fie mă conduc la cea reală. Gândurile însă nu pot fi fără efecte. Aşa cum lumea pe care o văd răsare din erorile mele de gândire, tot aşa va răsări şi lumea reală în faţa ochilor mei, pe măsură ce permit corectarea erorilor mele. Gândurile mele nu pot să nu fie nici adevărate, nici false. Ele trebuie să fie ori una, ori alta. Ceea ce văd îmi arată de care fel sunt gândurile mele.

"Nu văd lucruri neutre."

Ceea ce văd atestă ceea ce gândesc. Dacă nu aş gândi, nu aş exista, deoarece viaţa este gând. Să privesc lumea pe care o văd ca fiind reprezentarea stării propriei mele minţi. Ştiu că starea minţii mele se poate schimba. Şi astfel, mai ştiu că lumea pe care o văd se poate schimba şi ea.

"Nu resimt de unul singur efectele vederii mele."

De vreme ce nu am gânduri particulare, nu pot vedea o lume particulară. Până şi ideea nebunească a separării a trebuit să fie mai întâi împărtăşită, înainte de a putea alcătui baza lumii pe care o văd. Dar această împărtăşire a fost împărtăşirea nimicului. Pot, de asemenea, să apelez la gândurile mele reale, care împărtăşesc totul cu fiecare. Aşa cum gândurile mele de separare apelează la gândurile de separare ale celorlalţi, tot aşa gândurile mele reale trezesc gândurile reale din ei. Şi zorile lumii pe care mi-o arată gândurile mele reale vor miji atât în văzul lor, cât şi în al meu.

"Nu resimt de unul singur efectele gândurilor mele."

Nu sunt de unul singur, orice aş face. Tot ce gândesc, spun sau fac constituie o lecţie demonstrativă pentru întregul univers. Un Fiu al lui Dumnezeu nu poate gândi, vorbi sau acţiona în van. Orice ar face, el nu poate fi de unul singur. De aceea, stă în puterea mea să preschimb fiecare minte împreună cu a mea, căci puterea mea este puterea lui Dumnezeu.

"Sunt hotărât să văd."

Recunoscând natura împărtăşită a gândurilor mele, sunt hotărât să văd. Voi căuta cu privirea mărturiile care îmi arată că gândirea lumii a fost schimbată. Voi contempla dovada că ceea ce s-a făcut prin mine a îngăduit iubirii să înlocuiască teama râsului să înlocuiască lacrimile şi abundenţei să ia locul lipsurilor. Voi privi lumea reală, lăsând-o să mă înveţe că voia mea este una cu cea a lui Dumnezeu. 

"DUMNEZEU ESTE"

Spiritul Sfânt

"Dumnezeu nu a creat o lume lipsită de înţeles."

Lecţia 53

Astăzi vom recapitula următoarele:

"Gândurile mele lipsite de înţeles îmi arată o lume lipsită de înţeles."

De vreme ce gândurile de care sunt conştient nu înseamnă nimic, lumea care le dă chip nu poate avea nici un înţeles. Ceea ce produce această lume este dement, după cum dement este şi ceea ce ea produce.

Realitatea nu este dementă, iar eu am atâtea gânduri reale cât şi ireale. Prin urmare, pot vedea o lume reală, dacă mă bizui pe gândurile mele reale ca fiind îndrumătorul meu întru vedere.

"Sunt indispus pentru că văd o lume lipsită de înţeles."

Gândurile demente te indispun. Ele produc o lume în care nicăieri nu există ordine. Numai haosul guvernează o lume care reprezintă gândirea haotică, iar haosul nu are legi. Nu pot trăi în pace într-o astfel de lume.

Sunt recunoscător că această lume nu este reală şi că nu trebuie să o văd deloc, dacă eu hotărăsc să nu o preţuiesc.

Iar eu hotărăsc să nu preţuiesc ceea ce este total dement şi nu are nici un înţeles.

"O lume lipsită de înţeles stârneşte teamă."

Ce este total dement stârneşte teamă pentru că este complet nesigur şi nu oferă nici un temei pentru încredere. În nebunie, nimic nu este sigur. Nu oferă nici o siguranţă şi nici o speranţă. Însă o astfel de lume nu este reală.

Eu i-am conferit iluzia realităţii şi am suferit din cauza credinţei mele în ea. Acum iau hotărârea să-mi retrag această credinţă şi să-mi pun credinţa în realitate. Luând această hotărâre, voi scăpa de toate efectele lumii bazate pe teamă, pentru că adeveresc faptul că ea nu există.

"Dumnezeu nu a creat o lume lipsită de înţeles."

Cum poate exista o lume lipsită de înţeles dacă Dumnezeu nu a creat-o?

El este Sursa a tot înţelesul, iar tot ce este real se află în Mintea Sa.

Se află şi în mintea mea, deoarece El a creat-o odată cu mine.

De ce aş continua să sufăr de pe urma efectelor propriilor mele gânduri demente, de vreme ce perfecţiunea creaţiei este patria mea?

Fie să-mi aduc aminte de puterea hotărârii mele şi să recunosc locul fiinţei mele.

"Gândurile mele sunt imagini pe care eu le-am plăsmuit."

Orice văd reflectă gândurile mele. Gândurile mele îmi spun unde sunt şi ce sunt. Faptul că văd o lume în care există suferinţă şi pierderi şi moarte îmi arată că ceea ce văd este doar reprezentarea gândurilor mele demente şi că nu îngădui gândurilor mele reale să- şi reverse lumina lor binefăcătoare asupra celor ce le văd.

Cu toate acestea, calea lui Dumnezeu este sigură. Imaginile pe care le-am plăsmuit nu pot triumfa asupra Lui, pentru că nu asta voiesc. Voia mea este a Lui şi nu voi pune alţi zei înaintea Sa.

"DUMNEZEU ESTE"

Negarea lui Dumnezeu

"Gândurile mele nu înseamnă nimic."

Lecţia 52

Recapitularea de astăzi parcurge aceste idei:

"Sunt indispus pentru că văd ceva ce nu se află acolo."

Realitatea nu este niciodată înfricoşătoare. Este imposibil ca ea să mă poată indispune. Realitatea aduce numai pace desăvârşită.Când sunt indispus, se datorează întotdeauna faptului că am înlocuit realitatea cu iluzii născocite de mine. Iluziile indispun, deoarece le-am dat realitate şi privesc astfel realitatea ca o iluzie. Nimic din creaţia lui Dumnezeu nu este afectat în vreun fel de această confuzie a mea. Sunt mereu indispus de nimic.

"Văd numai trecutul."

Privind în jur, eu condamn lumea pe care o văd. Numesc asta vedere. Folosesc trecutul ca argument împotriva oricărei fiinţe şi oricărui lucru, făcându-mi-i duşmani. Atunci când mă voi ierta şi îmi voi aminti cine sunt, voi binecuvânta pe oricine şi orice văd. Trecut nu va mai exista şi, prin urmare, nici duşmani. Voi privi cu iubire tot ce am omis să văd până acum.

"Mintea mea este preocupată de gânduri trecute."

Văd numai propriile mele gânduri, iar mintea mea este preocupată de trecut. Atunci, oare ce pot vedea aşa cum este? Să-mi aduc aminte că privesc trecutul pentru a împiedica prezentul să mijească în mintea mea. Fie să înţeleg faptul că încerc să folosesc timpul împotriva lui Dumnezeu. Fie să învăţ să renunţ la trecut, dându-mi seama că, prin aceasta, eu nu renunţ la nimic, căci renunţ la nimic.

"Nu văd nimic aşa cum este acum."

Dacă nu văd nimic aşa cum este acum, se poate spune, pe bună dreptate, că nu văd nimic. Pot vedea numai ceea ce este acum. Alegerea nu se face între a vedea trecutul sau prezentul, ci numai între a vedea sau nu. Ceea ce am ales să văd m-a costat viziunea. Acum voi alege din nou, pentru a vedea cu adevărat.

"Gândurile mele nu înseamnă nimic."

Nu am gânduri particulare, cu toate că numai de gânduri particulare sunt conştient. Ce pot însemna aceste gânduri? Ele nu există, deci nu înseamnă nimic. Totuşi, mintea mea este parte din creaţie şi parte din Creatorul ei. Să nu mă raliez eu, mai degrabă, gândirii universului, decât să ascund tot ce-mi aparţine cu adevărat, prin gândurile mele "particulare", jalnice şi lipsite de sens? 

"DUMNEZEU ESTE"

Cuvântul meu - Învierea şi Viaţa

"Tot ce văd nu înseamnă nimic."

Lecţia 51

Recapitularea de astăzi parcurge următoarele idei:

 <1>"Tot ce văd nu înseamnă nimic."

 Aceasta deoarece văd nimicul, iar nimicul nu are nici un înţeles. Este necesar să recunosc lucrul acesta, pentru a putea învăţa să văd. Ceea ce gândesc că văd acum ocupă locul viziunii. Trebuie să slobozesc ceea ce cred că văd, dându-mi seama că nu are nici un înţeles, astfel încât viziunea să-i poată lua locul.

<2>"Eu am dat celor văzute tot înţelesul pe care îl au pentru mine."

Am judecat toate lucrurile pe care le privesc şi nu văd decât asta şi nimic altceva. Asta nu este viziune. Nu este decât o iluzie a realităţii, deoarece judecăţile mele au fost rostite cu totul în afara realităţii. Mă învoiesc să recunosc lipsa de validitate a judecăţilor mele, deoarece vreau să văd. Judecăţile mele mi-au pricinuit durere şi nu mai vreau să văd potrivit acestora.

<3>"Nu înţeleg nimic din ceea ce văd."

Cum aş putea să înţeleg cele pe care le văd, de vreme ce le-am judecat anapoda? Ce văd reprezintă proiecţia propriilor mele erori de gândire. Nu înţeleg ceea ce văd tocmai pentru că nu poate fi înţeles. Nu are nici un sens să încerc s-o înţeleg. Dar am toate motivele să slobozesc ceea ce văd, făcând astfel loc pentru ceea ce poate fi văzut şi înţeles şi iubit. Pot face această schimbare prin simplul fapt că mă învoiesc să o fac. Nu este oare aceasta o alegere mai bună decât cea pe care am făcut-o înainte?

<4>"Aceste gânduri nu înseamnă nimic."

Gândurile de care sunt conştient nu înseamnă nimic, deoarece gândesc fără Dumnezeu. Cele pe care le numesc gândurile "mele" nu sunt gândurile mele reale.

Gândurile mele reale sunt cele pe care le gândesc împreună cu Dumnezeu.

Nu sunt conştient de ele pentru că mi-am făcut propriile mele gânduri care să le ia locul. Mă învoiesc să recunosc faptul că gândurile mele nu înseamnă nimic şi să le slobozesc. Iau decizia ca ele să fie înlocuite de ceea ce erau menite să înlocuiască. Gândurile mele sunt lipsite de înţeles, însă toată creaţia stă în gândurile pe care le gândesc cu Dumnezeu."

<5>"Nu sunt niciodată indispus din motivul presupus de mine."

Nu sunt niciodată indispus din motivul presupus de mine, deoarece în permanenţă îmi justific gândurile. Încerc în permanenţă să le fac adevărate. Toate lucrurile mi le fac duşmani, astfel ca mânia să-mi fie justificată şi atacurile garantate. Nu mi-am dat seama cât de greşit am folosit tot ce văd, atribuindu-i un asemenea rol. Am făcut-o pentru a apăra un sistem de gândire care mi-a pricinuit suferinţă şi pe care nu-l mai doresc. Mă învoiesc să mă dispensez de el.

 ***Recapitulare I

Începând de astăzi vom avea o serie de perioade recapitulative.Fiecare din ele se va ocupa de cinci dintre ideile deja prezentate, debutând cu prima şi terminând cu a cincizecea. După fiecare idee vor fi câteva scurte comentarii, asupra cărora să reflectezi în timpul recapitulării. În perioadele de exersare, exerciţiile să se facă după cum urmează.

Începe ziua citind cele cinci idei, inclusiv comentariile. După aceea nu este nevoie să reflectezi asupra lor într-o anumită ordine, cu toate că fiecare trebuie exersată măcar o dată. Dedică fiecărei perioade de practică două minute sau chiar mai mult, gândindu-te, în urma lecturii lor, la idee şi la comentariile aferente. Fă-o cât se poate de des de-a lungul zilei.

Dacă una din cele cinci idei te atrage mai mult decât celelalte, concentrează-te asupra aceleia. Oricum, la sfârşitul zilei, să le recapitulezi, neapărat, pe toate încă o dată. În perioadele de exersare, nu este nevoie să-ţi însuşeşti comentariile ce urmează fiecărei idei, nici cuvânt cu cuvânt, nici în amănunţime.

Încearcă, mai degrabă, să scoţi în evidenţă punctul esenţial şi să te gândeşti la el ca făcând parte din recapitularea ideii de care se leagă. După ce ai citit ideea şi comentariile aferente, exerciţiile se vor face cu ochii închişi şi, pe cât posibil, atunci când te afli într-un loc liniştit.

Acestea sunt indicaţii pentru perioadele de practică la stadiul tău de învăţare. Va trebui să înveţi însă să nu reclami vreun cadru special pentru a aplica ceea ce ai învăţat. Vei avea nevoie de ceea ce ai învăţat mai ales în situaţii care se arată a fi tulburătoare, şi nu atât în cele care dinainte par a fi calme şi liniştite.

Rostul celor învăţate este de a-ţi da putinţa să aduci cu tine liniştea şi să vindeci îndurerarea şi zbuciumul. Asta nu se face evitându-le, căutând un liman al izolării, numai pentru tine. Mai ai încă de învăţat că pacea este parte din tine şi că ea nu cere altceva decât să fii prezent pentru a îmbrăţişa orice situaţie în care te afli.

Şi, în sfârşit, vei învăţa că nu există limită pentru prezenţa ta, astfel că pacea ta este pretutindeni, asemenea ţie. Vei remarca desigur că, din raţiuni legate de recapitulare, unele dintre idei nu sunt date întocmai ca în forma lor originală. Foloseşte-le aşa cum sunt date aici. Nu e nevoie să te întorci la afirmaţiile originale, nici să aplici ideile aşa cum s-a recomandat atunci. Evidenţiem acum relaţiile dintre primele cincizeci de idei pe care le-am parcurs până acum şi coerenţa sistemului de gândire către care te conduc acestea. 

***   "DUMNEZEU ESTE"

***   Un Curs în Miracole – Destăinuiri

"Sunt susţinut de Iubirea lui Dumnezeu."

Lecţia 50

"Sunt susţinut de Iubirea lui Dumnezeu."

Iată răspunsul la fiecare problemă care ţi se pune, astăzi şi mâine şi până la capătul timpului.

În această lume, crezi că eşti susţinut de orice altceva în afară de Dumnezeu.

Ţi-ai pus credinţa în cele mai triviale şi demente simboluri: medicamente, bani, îmbrăcăminte "protectoare", influenţă, prestigiu, faptul de a fi plăcut, cunoaşterea persoanelor "indicate" şi o listă nesfârşită de forme ale nimicului, pe care le investeşti cu puteri magice.

Toate aceste lucruri constituie înlocuitorii tăi pentru Iubirea de Dumnezeu.

Toate aceste lucruri sunt preţuite ca să-ţi asigure identificarea cu corpul.

Ele sunt cântece de slavă aduse ego-ului.

Nu-ţi pune credinţa în ceea ce nu are valoare.

Nu te va susţine. Numai Iubirea de Dumnezeu te va proteja în toate împrejurările.

Te va ridica din orice încercare şi te va înălţa deasupra tuturor primejdiilor percepute ale lumii acesteia, într-un climat de pace şi siguranţă desăvârşită.

Te va transporta într-o stare a minţii pe care nimic nu o poate ameninţa, nimic nu o poate deranja şi unde nimic nu poate pătrunde în tihna eternă a Fiului lui Dumnezeu.

Nu-ţi pune credinţa în iluzii. Te vor lăsa în drum. Pune-ţi toată credinţa în Iubirea de Dumnezeu din tine: eternă, neschimbătoare şi dea pururi infailibilă.

Iată răspunsul la orice problemă care ţi se pune astăzi.

Prin Iubirea de Dumnezeu din tine poţi rezolva toate greutăţile aparente, fără efort şi cu neşovăitoare îndrăzneală.

Spune-ţi lucrul acesta deseori astăzi. Este o declaraţie de eliberare din credinţa în idoli; este propria ta adeverinţă a adevărului despre tine însuţi.

Timp de zece minute, de două ori astăzi, dimineaţa şi seara, lasă ideea de astăzi să-ţi pătrundă adânc în conştiinţă. Repet-o, gândeşte-te la ea, permite gândurilor înrudite să-ţi vină în ajutor ca să-i recunoşti adevărul şi îngăduie păcii să se aştearnă peste tine asemenea unei pături de protecţie şi siguranţă.

Nu lăsa să pătrundă nici un gând deşart şi nerod care să tulbure sfânta minte a Fiului lui Dumnezeu.

Iată cum este Împărăţia Cerului. Iată locul de odihnă unde Tatăl tău te-a aşezat pentru totdeauna.

~~~   "DUMNEZEU ESTE"

~~~Abundenţa lui Cristos

"Vocea lui Dumnezeu îmi vorbeşte în fiecare clipă a zilei."

Lecţia 49

"Vocea lui Dumnezeu îmi vorbeşte în fiecare clipă a zilei."

Este întru totul posibil să asculţi în fiecare clipă a zilei Vocea lui Dumnezeu, fără să-ţi întrerupi nicidecum activităţile obişnuite.

Acea parte a minţii tale în care sălăşluieşte adevărul se află în comunicare constantă cu Dumnezeu, indiferent dacă eşti conştient de asta sau nu.

Cealaltă parte a minţii tale este cea care funcţionează în lume şi se supune legilor lumii. Aceasta este partea care este în permanenţă confuză, dezorganizată şi incertă în cel mai înalt grad.

Partea care ascultă Vocea pentru Dumnezeu este calmă, mereu în tihnă şi în întregime certă. Este de fapt singura care există.

Cealaltă parte este o iluzie turbată, frenetică şi confuză, neavând însă nici un fel de realitate.

Încearcă astăzi să nu asculţi de ea. Încearcă să te identifici cu acea parte a minţii tale unde liniştea şi pacea domnesc pentru totdeauna.

Încearcă să auzi Vocea lui Dumnezeu, chemându-te iubitoare, amintindu-ţi că nu şi-a uitat Fiul Creatorul tău.

Vom avea nevoie astăzi de cel puţin patru perioade de exersare de câte cinci minute fiecare şi chiar mai mult, dacă este posibil.

Vom încerca, efectiv, să auzim Vocea lui Dumnezeu, cum îţi aminteşte de El şi de Sinele tău.

Ne vom apropia de cel mai fericit şi sfânt dintre gânduri cu încredere şi îndrăzneală, ştiind că, făcând-o întocmai, ne împreunăm voinţa cu Voia lui Dumnezeu.

El vrea să-I auzi Vocea. El ţi-a dăruit-o pentru a fi auzită.

Ascultă în tăcere adâncă. Fii foarte liniştit şi deschide-ţi mintea. Treci dincolo de toate ţipetele răguşite şi închipuirile bolnăvicioase care îţi acoperă gândurile reale şi îţi obstrucţionează eterna ta legătură cu Dumnezeu.

Adânceşte-te în pacea care te aşteaptă dincolo de gândurile, priveliştile şi sunetele frenetice şi turbulente ale acestei lumi demente.

Nu eşti acasă aici.

Încercăm acum să ajungem la locul unde eşti cu adevărat binevenit.

Încercăm să ajungem la Dumnezeu.

Nu uita să repeţi ideea de astăzi foarte des. Fă-o cu ochii deschişi, când e necesar, dar cu ochii închişi când e posibil. Şi, negreşit, să te aşezi în linişte şi să repeţi ideea de astăzi, ori de câte ori ai posibilitatea, închizându-ţi ochii la cele lumeşti şi dându-ţi seama că inviţi Vocea lui Dumnezeu să-ţi vorbească.

"DUMNEZEU ESTE"

Altarul lui Dumnezeu

"Nu este nimic de care să te temi."

Lecţia 48

"Nu este nimic de care să te temi."

Ideea de astăzi afirmă, pur şi simplu, un fapt. Nu este un fapt pentru cei care cred în iluzii, dar iluziile nu sunt fapte. În adevăr nu există nimic de care să te temi. Este foarte uşor să recunoşti lucrul acesta. Dar este foarte greu de recunoscut pentru cei care vor ca iluziile să fie adevărate.

Perioadele de exersare pentru astăzi vor fi foarte scurte, foarte simple şi foarte frecvente. Repetă doar ideea cât se poate de des. Poţi face uz de ea oricând şi în orice situaţie, cu ochii deschişi. Totuşi, recomandăm insistent să-ţi oferi un minut, oricând este posibil, să-ţi închizi ochii şi să repeţi ideea de câteva ori, rar, în sinea ta.

Este deosebit de important să foloseşti ideea de îndată ce îţi tulbură ceva pacea minţii.

Prezenţa temerii este un semn sigur că te încrezi în propria-ţi tărie.

Conştientizarea faptului că nu există nimic de care să te temi arată că, undeva, deşi nu neapărat într-un loc pe care să-l recunoşti deocamdată, ţi-ai adus aminte de Dumnezeu şi ai îngăduit tăriei Lui să ia locul slăbiciunii tale.

Din clipa în care eşti dispus să o faci, chiar nu e nimic de care să te temi.

~~~   "DUMNEZEU ESTE"

~~~   Acasă în Dumnezeu