20 iunie 2017

"Dumnezeu nu a creat o lume lipsită de înţeles."




Lecţia 53

Astăzi vom recapitula următoarele:

"Gândurile mele lipsite de înţeles îmi arată o lume lipsită de înţeles."

De vreme ce gândurile de care sunt conştient nu înseamnă nimic, lumea care le dă chip nu poate avea nici un înţeles. Ceea ce produce această lume este dement, după cum dement este şi ceea ce ea produce.

Realitatea nu este dementă, iar eu am atâtea gânduri reale cât şi ireale. Prin urmare, pot vedea o lume reală, dacă mă bizui pe gândurile mele reale ca fiind îndrumătorul meu întru vedere.

"Sunt indispus pentru că văd o lume lipsită de înţeles."

Gândurile demente te indispun. Ele produc o lume în care nicăieri nu există ordine. Numai haosul guvernează o lume care reprezintă gândirea haotică, iar haosul nu are legi. Nu pot trăi în pace într-o astfel de lume.
Sunt recunoscător că această lume nu este reală şi că nu trebuie să o văd deloc, dacă eu hotărăsc să nu o preţuiesc.
Iar eu hotărăsc să nu preţuiesc ceea ce este total dement şi nu are nici un înţeles.

"O lume lipsită de înţeles stârneşte teamă."

Ce este total dement stârneşte teamă pentru că este complet nesigur şi nu oferă nici un temei pentru încredere. În nebunie, nimic nu este sigur. Nu oferă nici o siguranţă şi nici o speranţă. Însă o astfel de lume nu este reală.
Eu i-am conferit iluzia realităţii şi am suferit din cauza credinţei mele în ea. Acum iau hotărârea să-mi retrag această credinţă şi să-mi pun credinţa în realitate. Luând această hotărâre, voi scăpa de toate efectele lumii bazate pe teamă, pentru că adeveresc faptul că ea nu există.

"Dumnezeu nu a creat o lume lipsită de înţeles."

Cum poate exista o lume lipsită de înţeles dacă Dumnezeu nu a creat-o?

El este Sursa a tot înţelesul, iar tot ce este real se află în Mintea Sa.

Se află şi în mintea mea, deoarece El a creat-o odată cu mine.

De ce aş continua să sufăr de pe urma efectelor propriilor mele gânduri demente, de vreme ce perfecţiunea creaţiei este patria mea?

Fie să-mi aduc aminte de puterea hotărârii mele şi să recunosc locul fiinţei mele.

"Gândurile mele sunt imagini pe care eu le-am plăsmuit."

Orice văd reflectă gândurile mele. Gândurile mele îmi spun unde sunt şi ce sunt. Faptul că văd o lume în care există suferinţă şi pierderi şi moarte îmi arată că ceea ce văd este doar reprezentarea gândurilor mele demente şi că nu îngădui gândurilor mele reale să- şi reverse lumina lor binefăcătoare asupra celor ce le văd.

Cu toate acestea, calea lui Dumnezeu este sigură. Imaginile pe care le-am plăsmuit nu pot triumfa asupra Lui, pentru că nu asta voiesc. Voia mea este a Lui şi nu voi pune alţi zei înaintea Sa.





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu