"Lumea pe care o
văd, nu deţine nici un lucru pe care să-l vreau."
Lumea
pe care o vezi nu are să-ţi ofere nimic din ceea ce ţi-ai putea dori, nimic din
ceea ce ai putea folosi în vreun fel, absolut nimic. Conteneşte şi stai puţin
în linişte, vezi cât de departe te înalţi deasupra lumii, atunci când îţi
eliberezi mintea de lanţuri şi o laşi să-şi caute nivelul unde se simte în
largul ei.
Mintea
va fi recunoscătoare să fie liberă pentru o vreme. Ea ştie unde îi este locul.
Nu ai decât să-ţi dezlegi aripile, şi va zbura singură şi bucuroasă în
întâmpinarea rostului său sfânt. Îngăduie-i să se odihnească în Creatorul ei,
pentru ca acolo să fie restituită lucidităţii, libertăţii şi iubirii.
Acordă-i
minţii câte zece minute de odihnă, de trei ori, de-a lungul zilei de azi. Şi de
fiecare dată când vei deschide ochii din nou, nu vei mai preţui nimic din ceea
ce vezi, atât de mult ca înainte. Întreaga ta perspectivă asupra lumii se va
strămuta câte puţin, de fiecare dată când îţi laşi mintea să scape din
lanţurile ei. Nu lumea îi este locul. Iar locul tău este acolo unde ea vrea să
fie şi unde îşi găseşte odihna atunci când o eliberezi de povara lumii.
Ghidul
tău este infailibil. Deschideţi mintea către El. Fii liniştit şi tăcut.
Protejează-ţi mintea şi pe parcursul zilei. Iar atunci când ţi se pare că vezi
vreo valoare într-un aspect sau o imagine a lumii, refuză să-ţi înlănţuieşti
astfel mintea, spunându-ţi, în schimb, cu calmă certitudine:
"Asta nu mă va
tenta să mai pierd timpul. Lumea pe care o văd nu deţine nici un lucru pe care
să-l vreau."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu