Mantuirea iti cere sa ii dai bun venit. Iar lumea iti asteapta
acceptarea bucuroasa, care o va elibera.
Sa nu te temi de iubire. Caci numai ea poate sa vindece toata suferinta,
poate sa stearga toate lacrimile si sa il trezeasca bland din visul de durere
pe Fiul pe care Dumnezeu il recunoaste al Sau. Sa nu te temi de asta.
LECŢIA 316 –
Toate darurile pe
care le dau fratilor mei sunt ale mele.
Asa
cum fiecare dar pe care il dau fratii mei este al meu, tot asa si fiecare dar
pe care il dau eu imi apartine mie. Fiecare in parte lasa cate o greseala din
trecut sa dispara, fara sa lase nicio umbra asupra sfintei minti pe care o
iubeste Tatal meu. Harul Lui mi-e dat in fiecare dar primit de un frate de-a lungul
timpului si dincolo de timp. Tezaurul mi-e plin si ingerii ii pazesc usile
deschise sa nu se piarda niciun dar, ci doar sa adauge mai multe. Sa vin acolo
unde imi sunt comorile si sa intru unde sunt binevenit si cu adevarat acasa,
printre darurile pe care mi le-a dat Dumnezeu.
Tata, vreau sa Iti
accept darurile astazi. Nu le recunosc. Dar am incredere ca Tu, Care le-ai dat,
imi vei asigura si mijloacele cu care sa le pot vedea, sa le percep valoarea si
sa le pretuiesc numai pe ele ca tot ce imi doresc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu